De la Astenie si Melancolie la Depresie. Cum depasim starile Astenice.
Opinii si pareri medicale despre ASTENIA de PRIMAVARA. Asteptata cu nerabdare, primavara pare sa revigoreze natura, în timp ce organismul nostru resimte oboseala si disconfort.
Traditional, se spune ca astenia de primavara e cea care ne rapeste bucuria iesirii din iarna
Foarte des întâmpinam primavara usor iritabili si lipsiti de dispozitie pentru activitatile la
care ne îmbie sezonul cald. Sentimentul este frustrant, întrucât ziua se mareste, temperaturile cresc si ne dorim, cu totii, intensificarea ritmului activitatilor.
Desi simptomele ne pot îngrijora, o examinare medicala atenta va dovedi, de cele mai multe ori, ca totul este in regula.
Studii recente au aratat ca 64% dintre români resimt stari asociate asteniei de primavara, acestia fiind în majoritate batrâni si copii.
Dar ce desemnam, de fapt, prin astenia de primavara, care sunt cauzele ei si remediile pentru a o îndeparta?
Astenia de primavara nu este definita, unanim, drept o boala în sine, data fiind absenta unui tratament medicamentos care sa o îndeparteze.
Ambiguitatea termenului din punct de vedere medical si varietatea reactiilor organismului la început de primavara ne îndreptatesc sa vorbim mai curand despre stari astenice decât despre astenie în general.
Starile astenice ne afecteaza pe toti într-o masura mai mica sau mai mare. Acestea pot include cefalee (dureri de cap), somnolenta, nervozitate, scaderea memoriei, lipsa tonusului intelectual si muscular.
Alte persoane afectate acuza lipsa energiei, a poftei de mâncare, palpitatii, iritabilitate, concentrare scazuta si stari de melancolie, mergand uneori pâna la depresii usoare.
Cauze multiple Simptomele asteniei sunt generate de slabirea metabolismului, asociata oboselii celulelor corpului. Pe parcursul sezonului rece, aportul de vitamine si minerale scade, ca urmare a unei alimentatii mai sarace în legume si fructe proaspete.
Aceste conditii, la care se adauga efortul suplimentar depus în sezonul rece, duc la epuizarea celulelor, care tind sa consume mai multa energie decât produc.
Zilele scurte de iarna si lipsa soarelui scad sinteza vitaminei D în organism, fapt ce provoaca o reducere a absorbtiei intestinale a calciului si influenteaza negativ activitatea cerebrala.
Un alt factor al dezechilibrului si al aparitiei simptomelor neplacute îl reprezinta tranzitia tot mai abrupta dintre cele doua anotimpuri, care face ca intensitatea razelor solare sa se schimbe radical si brusc.
Acest fenomen afecteaza sistemul nervos central, ducând la aparitia starilor nervoase, durerilor de cap, oboselii, disconfortului si somnolentei.
Ar fi nedrept, totusi, sa învinuim exclusiv factorii climatici pentru starile astenice. Despre organismul omenesc se spune ca este foarte adaptabil la modificari de temperatura, luminozitate si fusuri orare.
Totusi, perioada de trecere iarna-primavara ne da multe batai de cap, iar vina ne apartine, trebuie sa admitem, si noua. În timpul iernii ne lasam speriati de frig si cuceriti de sedentarism, preferam activitatile casnice si cautam sportul mai degraba la televizor.
În virtutea traditiei, optam pentru o alimentatie mai bogata în grasimi si mai saraca în legume si fructe proaspete, desi acestea din urma nu lipsesc din rafturile magazinelor.
Astfel, acumularile de vitamine si minerale sunt ceva mai scazute decât în celelalte anotimpuri. În plus, organismul nostru este slabit din cauza gripelor si a racelilor sezoniere de care nu am reusit sa ne protejam.
Omul modern, cu obiceiurile, ambitiile si viciile care îi sunt tipice, înca nu a învatat ca energia pe care o contin alimentele nu poate fi folosita pur si simplu, ci dupa anumite reguli.
Alimentatia haotica, nerespectarea propriului ritm natural, timpul îndelungat petrecut pe scaun, drogurile legale (alcool, tutun, cafea) priveaza organismul de odihna, de activitate fizica, de vitamine, minerale si oxigen, toate necesare mentinerii tonusului fizic si psihic.
De la melancolie la depresie
În situatii speciale, ceea ce începe ca o stare astenica poate deveni o problema serioasa
atunci când simptomele se accentueaza si devin greu de depasit.
Una din consecinte poate fi instalarea depresiei nervoase, iar ajutorul medicului devine în acest caz indispensabil.
Pentru depresia nervoasa, cele mai frecvente cauze identificate sunt deceptiile, tristetea, furia, izolarea, teama de respingere.
Cele mai întâlnite indicii care semnaleaza depresia includ:
Conform unui program de vitaminizare recomandat de mai multi medici, este indicata cresterea
aportului de vitamine în lunile care contin în nume litera “r”: ianuarie, februarie, martie, aprilie, septembrie, octombrie, noiembrie si decembrie.
Traditional, se spune ca astenia de primavara e cea care ne rapeste bucuria iesirii din iarna
Foarte des întâmpinam primavara usor iritabili si lipsiti de dispozitie pentru activitatile la
care ne îmbie sezonul cald. Sentimentul este frustrant, întrucât ziua se mareste, temperaturile cresc si ne dorim, cu totii, intensificarea ritmului activitatilor.
Desi simptomele ne pot îngrijora, o examinare medicala atenta va dovedi, de cele mai multe ori, ca totul este in regula.
Studii recente au aratat ca 64% dintre români resimt stari asociate asteniei de primavara, acestia fiind în majoritate batrâni si copii.
Dar ce desemnam, de fapt, prin astenia de primavara, care sunt cauzele ei si remediile pentru a o îndeparta?
Astenia de primavara nu este definita, unanim, drept o boala în sine, data fiind absenta unui tratament medicamentos care sa o îndeparteze.
Ambiguitatea termenului din punct de vedere medical si varietatea reactiilor organismului la început de primavara ne îndreptatesc sa vorbim mai curand despre stari astenice decât despre astenie în general.
Starile astenice ne afecteaza pe toti într-o masura mai mica sau mai mare. Acestea pot include cefalee (dureri de cap), somnolenta, nervozitate, scaderea memoriei, lipsa tonusului intelectual si muscular.
Alte persoane afectate acuza lipsa energiei, a poftei de mâncare, palpitatii, iritabilitate, concentrare scazuta si stari de melancolie, mergand uneori pâna la depresii usoare.
Cauze multiple Simptomele asteniei sunt generate de slabirea metabolismului, asociata oboselii celulelor corpului. Pe parcursul sezonului rece, aportul de vitamine si minerale scade, ca urmare a unei alimentatii mai sarace în legume si fructe proaspete.
Aceste conditii, la care se adauga efortul suplimentar depus în sezonul rece, duc la epuizarea celulelor, care tind sa consume mai multa energie decât produc.
Zilele scurte de iarna si lipsa soarelui scad sinteza vitaminei D în organism, fapt ce provoaca o reducere a absorbtiei intestinale a calciului si influenteaza negativ activitatea cerebrala.
Un alt factor al dezechilibrului si al aparitiei simptomelor neplacute îl reprezinta tranzitia tot mai abrupta dintre cele doua anotimpuri, care face ca intensitatea razelor solare sa se schimbe radical si brusc.
Acest fenomen afecteaza sistemul nervos central, ducând la aparitia starilor nervoase, durerilor de cap, oboselii, disconfortului si somnolentei.
Ar fi nedrept, totusi, sa învinuim exclusiv factorii climatici pentru starile astenice. Despre organismul omenesc se spune ca este foarte adaptabil la modificari de temperatura, luminozitate si fusuri orare.
Totusi, perioada de trecere iarna-primavara ne da multe batai de cap, iar vina ne apartine, trebuie sa admitem, si noua. În timpul iernii ne lasam speriati de frig si cuceriti de sedentarism, preferam activitatile casnice si cautam sportul mai degraba la televizor.
În virtutea traditiei, optam pentru o alimentatie mai bogata în grasimi si mai saraca în legume si fructe proaspete, desi acestea din urma nu lipsesc din rafturile magazinelor.
Astfel, acumularile de vitamine si minerale sunt ceva mai scazute decât în celelalte anotimpuri. În plus, organismul nostru este slabit din cauza gripelor si a racelilor sezoniere de care nu am reusit sa ne protejam.
Omul modern, cu obiceiurile, ambitiile si viciile care îi sunt tipice, înca nu a învatat ca energia pe care o contin alimentele nu poate fi folosita pur si simplu, ci dupa anumite reguli.
Alimentatia haotica, nerespectarea propriului ritm natural, timpul îndelungat petrecut pe scaun, drogurile legale (alcool, tutun, cafea) priveaza organismul de odihna, de activitate fizica, de vitamine, minerale si oxigen, toate necesare mentinerii tonusului fizic si psihic.
De la melancolie la depresie
În situatii speciale, ceea ce începe ca o stare astenica poate deveni o problema serioasa
atunci când simptomele se accentueaza si devin greu de depasit.
Una din consecinte poate fi instalarea depresiei nervoase, iar ajutorul medicului devine în acest caz indispensabil.
Pentru depresia nervoasa, cele mai frecvente cauze identificate sunt deceptiile, tristetea, furia, izolarea, teama de respingere.
Cele mai întâlnite indicii care semnaleaza depresia includ:
- oboseala cronica, lipsa de energie;
- tristetea pronuntata, care poate duce la o stare de resemnare;
- lipsa accentuata a interesului pentru activitatile zilnice;
- sentimentul de inutilitate, de vinovatie;
- lipsa concentrarii, suparare, anxietate;
- probleme de alimentatie, care pot genera oscilari puternice ale greutatii.
Conform unui program de vitaminizare recomandat de mai multi medici, este indicata cresterea
aportului de vitamine în lunile care contin în nume litera “r”: ianuarie, februarie, martie, aprilie, septembrie, octombrie, noiembrie si decembrie.
