De la FOAMEA emotionala la Foamea in Sarcina DE CE IMI E MEREU FOAME
O intrebare simpla De ce imi este mereu foame... Raspunsuri un pic mai complicate, mai ales ca specialistii ne atrag atentia asupra doua tipuri de foame: foamea emotionala si foamea fizica!
Deseori mâncăm din cu totul alte motive decat cele fizice. Mancam emotional ca si răspuns la un stimul (de exemplu, vedem pe cineva mâncând îngheţată şi ni se face poftă şi nouă), pentru a face faţă emoţiilor negative, mancam pentru a scăpa de stres sau pentru a ne recompensa.
Stresul în exces este cunoscut pentru creșterea poftei de mâncare si declansarea senzatiei de foame. Acest lucru este cauzat mai ales de efectele sale asupra creșterii nivelului de cortizol, un hormon care s-a dovedit a cauza foame și pofte alimentare.
Din acest motiv, s-ar putea să descoperi cu mirare că iti este foame dacă întâmpini frecvent situații stresante.
Paradoxul mâncatului emoţional este că deşi mănânci ca răspuns la o emoţie, de cele mai multe ori negativă, dacă te supra-alimentezi ajungi probabil să îţi pară rău sau să te simţi vinovată că ai mâncat prăjituri, tort sau hamburger dublu.
Sa vedem de ce unele persoane nu resimt sațietatea după masă sau dorința de a mânca (foamea) persistă de-a lungul zilei.
Dacă ai un stil de viață aglomerat, este posibil să mănânci adesea în timp ce ești distras. Deși îți poate economisi timp, acest tip de mancat poate fi în detrimentul sănătății. Apetitul va fi mai mare, aportul de calorii va crește și pot apărea kilogramele în plus plus ca senzatia de foame va persista.
Consumul de grăsimi poate duce la eliberarea de diferiți hormoni care promovează plenitudinea. Din aceste motive, este posibil să simți frecvent senzația de foame dacă dieta ta este lipsită sau săracă în grăsimi.
Există multe alimente sănătoase, bogate în grăsimi, pe care le poți include în dieta ta pentru a-ți crește aportul de grăsimi.
Somnul are si rolul in aparitia senzatiei de foame! Deprivarea de somn determină creșterea nivelului de grelină, motiv pentru care te poti simți mai înfometat când nu te odihnești suficient.
Somnul contribuie, de asemenea, la asigurarea nivelurilor adecvate de leptină, un hormon care suprimă apetitul.
De asemenea s-ar putea să te simți frecvent înfometat dacă nu mănânci suficiente proteine. Consumul suficient de proteine este important pentru controlul apetitului. Acestea acționează prin creșterea producției de hormoni care semnalează plenitudinea și prin reducerea nivelului de hormoni care stimulează foamea.
Persoanele care mănâncă că să îşi hrănească corpul se opresc din mâncat atunci când se simt sătule.
Dacă mănânci emoţional, probabil vei continuă să te hrăneşti, chiar dacă stomacul îţi spune că s-a săturat.
Foamea emotionala iti va da alte batai de cap - kilograme in plus, instabilitate emotionala, neincredere in propria persoana ori chiar probleme digestive si alte afectiuni grave cum ar fi bulimia
Deseori mâncăm din cu totul alte motive decat cele fizice. Mancam emotional ca si răspuns la un stimul (de exemplu, vedem pe cineva mâncând îngheţată şi ni se face poftă şi nouă), pentru a face faţă emoţiilor negative, mancam pentru a scăpa de stres sau pentru a ne recompensa.
Stresul în exces este cunoscut pentru creșterea poftei de mâncare si declansarea senzatiei de foame. Acest lucru este cauzat mai ales de efectele sale asupra creșterii nivelului de cortizol, un hormon care s-a dovedit a cauza foame și pofte alimentare.
Din acest motiv, s-ar putea să descoperi cu mirare că iti este foame dacă întâmpini frecvent situații stresante.
Paradoxul mâncatului emoţional este că deşi mănânci ca răspuns la o emoţie, de cele mai multe ori negativă, dacă te supra-alimentezi ajungi probabil să îţi pară rău sau să te simţi vinovată că ai mâncat prăjituri, tort sau hamburger dublu.
Sa vedem de ce unele persoane nu resimt sațietatea după masă sau dorința de a mânca (foamea) persistă de-a lungul zilei.
Dacă ai un stil de viață aglomerat, este posibil să mănânci adesea în timp ce ești distras. Deși îți poate economisi timp, acest tip de mancat poate fi în detrimentul sănătății. Apetitul va fi mai mare, aportul de calorii va crește și pot apărea kilogramele în plus plus ca senzatia de foame va persista.
Consumul de grăsimi poate duce la eliberarea de diferiți hormoni care promovează plenitudinea. Din aceste motive, este posibil să simți frecvent senzația de foame dacă dieta ta este lipsită sau săracă în grăsimi.
Există multe alimente sănătoase, bogate în grăsimi, pe care le poți include în dieta ta pentru a-ți crește aportul de grăsimi.
Somnul are si rolul in aparitia senzatiei de foame! Deprivarea de somn determină creșterea nivelului de grelină, motiv pentru care te poti simți mai înfometat când nu te odihnești suficient.
Somnul contribuie, de asemenea, la asigurarea nivelurilor adecvate de leptină, un hormon care suprimă apetitul.
De asemenea s-ar putea să te simți frecvent înfometat dacă nu mănânci suficiente proteine. Consumul suficient de proteine este important pentru controlul apetitului. Acestea acționează prin creșterea producției de hormoni care semnalează plenitudinea și prin reducerea nivelului de hormoni care stimulează foamea.
Persoanele care mănâncă că să îşi hrănească corpul se opresc din mâncat atunci când se simt sătule.
Dacă mănânci emoţional, probabil vei continuă să te hrăneşti, chiar dacă stomacul îţi spune că s-a săturat.
Foamea emotionala iti va da alte batai de cap - kilograme in plus, instabilitate emotionala, neincredere in propria persoana ori chiar probleme digestive si alte afectiuni grave cum ar fi bulimia
