Wiki Pastele ortodox si catolic. Traditii si obiceiuri pascale.
In 2017 Pastele catolic va fi sarbatorit in aceasi zi cu Pastele Ortodox pe 16 aprilie.
Cele doua biserici crestine folosesc doua calendare diferite, începând din anul 1582 când biserica apuseana catolica a trecut la calendarul Gregorian, pe când rasaritenii ortodocsi au ramas la calendarul Iulian.
Calculele celor doua momente celeste sunt si ele diferite, apusenii bazati pe luna plina ecleziastica, pe când rasaritenii observa luna plina astronomica, la fel cum privesc si data reala a echinoxului, în timp ce catolicii se bazeaza pe o data fixa calculata din vreme pentru echinox.
Ortodocsii, urmeaza luna plina pascala, care este la o data calculata pe baza observatiilor astronomice.
O prima încercare de uniformizare a datei serbarii Pastelui în toata lumea crestina a avut loc în anul 325, la initiativa împaratului Constantin cel Mare.
Atunci primul Sinod ecumenic desfasurat la Niceea a adoptat practica bazata pe calculul datei Pastelui care se reducea la urmatoarele norme: Pastele se va serba intotdeauna în prima duminica cu luna plina de dupa echinoctiul de primavara; cand prima luna plina de dupa echinoctiul de primavara cade duminica, Pastele va fi serbat în duminica urmatoare.
De-a lungul timpului au existat si alte încercari de a „sincroniza" Pastele.
Una din cele mai semnificative a fost Consiliul Bisericilor de la Aleppo (Siria) din 1997, unde s-a convenit ca echinoxul sa fie recunoscut în functie de observatiile astronomice luând în consideratie meridianul de la Ierusalim, unde de fapt a avut loc Învierea.
Dar pana acum nu s-a dat curs acestei întelegeri.
Traditii si obiceiuri pascale. In Banat, la micul dejun din prima zi de Pasti, se practica traditia tamaierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primeste o lingurita de pasti(vin+paine sfintite).
In meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, oua albe si mancaruri traditionale, dupa acestea se continua masa cu friptura de miel.
Traditii si obiceiuri pascale. In Tara Motilor, in noaptea de Pasti se ia toaca de la biserica, se duce in cimitir si este pazita de feciori.
Iar daca nu au pazit-o bine, si a fost furata, sunt pedepsiti ca a doua zi sa dea un ospat, adica mancaruri si bauturi din care se infrupta atat "hotii", cat si "pagubasii". Daca aceia care au incercat sa fure toaca nu au reusit, atunci ei vor fi cei care vor plati ospatul.
Traditii si obiceiuri pascale. Pe valea Crisului Alb, la Almas, toata suflarea comunei se aduna in curtea bisericii.
Femeile si fetele din localitate se gatesc in straie de sarbatoare, si vin in curtea bisericii unde vopsesc si "impistritesc" (incondeiaza) oua.
Traditii si obiceiuri pascale. In Bucovina, fetele se duc in noaptea de Inviere in clopotnita si spala limba clopotului cu apa neinceputa.
Cu aceasta apa se spala pe fata in zorii zilei de Pasti, ca sa fie frumoase tot anul si asa cum alearga oamenii la Inviere cand se trag clopotele la biserica, asa sa alerge si feciorii la ele.
Cele doua biserici crestine folosesc doua calendare diferite, începând din anul 1582 când biserica apuseana catolica a trecut la calendarul Gregorian, pe când rasaritenii ortodocsi au ramas la calendarul Iulian.
Calculele celor doua momente celeste sunt si ele diferite, apusenii bazati pe luna plina ecleziastica, pe când rasaritenii observa luna plina astronomica, la fel cum privesc si data reala a echinoxului, în timp ce catolicii se bazeaza pe o data fixa calculata din vreme pentru echinox.
Ortodocsii, urmeaza luna plina pascala, care este la o data calculata pe baza observatiilor astronomice.
O prima încercare de uniformizare a datei serbarii Pastelui în toata lumea crestina a avut loc în anul 325, la initiativa împaratului Constantin cel Mare.
Atunci primul Sinod ecumenic desfasurat la Niceea a adoptat practica bazata pe calculul datei Pastelui care se reducea la urmatoarele norme: Pastele se va serba intotdeauna în prima duminica cu luna plina de dupa echinoctiul de primavara; cand prima luna plina de dupa echinoctiul de primavara cade duminica, Pastele va fi serbat în duminica urmatoare.
De-a lungul timpului au existat si alte încercari de a „sincroniza" Pastele.
Una din cele mai semnificative a fost Consiliul Bisericilor de la Aleppo (Siria) din 1997, unde s-a convenit ca echinoxul sa fie recunoscut în functie de observatiile astronomice luând în consideratie meridianul de la Ierusalim, unde de fapt a avut loc Învierea.
Dar pana acum nu s-a dat curs acestei întelegeri.
Traditii si obiceiuri pascale. In Banat, la micul dejun din prima zi de Pasti, se practica traditia tamaierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primeste o lingurita de pasti(vin+paine sfintite).
In meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, oua albe si mancaruri traditionale, dupa acestea se continua masa cu friptura de miel.
Traditii si obiceiuri pascale. In Tara Motilor, in noaptea de Pasti se ia toaca de la biserica, se duce in cimitir si este pazita de feciori.
Iar daca nu au pazit-o bine, si a fost furata, sunt pedepsiti ca a doua zi sa dea un ospat, adica mancaruri si bauturi din care se infrupta atat "hotii", cat si "pagubasii". Daca aceia care au incercat sa fure toaca nu au reusit, atunci ei vor fi cei care vor plati ospatul.
Traditii si obiceiuri pascale. Pe valea Crisului Alb, la Almas, toata suflarea comunei se aduna in curtea bisericii.
Femeile si fetele din localitate se gatesc in straie de sarbatoare, si vin in curtea bisericii unde vopsesc si "impistritesc" (incondeiaza) oua.
Traditii si obiceiuri pascale. In Bucovina, fetele se duc in noaptea de Inviere in clopotnita si spala limba clopotului cu apa neinceputa.
Cu aceasta apa se spala pe fata in zorii zilei de Pasti, ca sa fie frumoase tot anul si asa cum alearga oamenii la Inviere cand se trag clopotele la biserica, asa sa alerge si feciorii la ele.
