Wiki romanii VOLOHI din Ucraina. Romanii din Poroscovo care nu au auzit de Romania.
Sa aflam cine sunt romanii VOLOHI din Ucraina. Scurt wiki despre o comunitatea ciudata de romani, despre a carei istorie si cultura veti vedea mai mult in reportajul lui Carmen Avram din 23 octombrie .
Nu de mult, ca si perioada istorica, a fost descoperita la doar 200 de kilometri de Maramures, o comunitate de romani care nu apare in niciun document oficial, nici din Romania, nici din Ucraina, si despre care nu stie nimeni nimic. Este vorba de VOLOHI.
Localitatea Poroscovo se afla în regiunea Transcarpata din Ucraina la o distanta de circa 200 de kilometri de Sighetu Marmatiei.
Romani care nu au auzit niciodata de România. Vechi, uitati undeva departe, între granitele a patru tari straine, VOLOHI si-au pastrat limba ca printr-un miracol, traind de secole absolut rupti de lume, fara biserica si scoala, dupa legile lor vechi.
Pana în anii ’90, cand, auzind o emisiune la radio în limba romana, li s-a parut ca se vorbeste ca in limba lor, acestia au aflat ca la cateva sute de kilometrii de locul în care ei traiesc, exista o tara si un popor care vorbeste aceeasi limba ca si ei.
Cei aproximativ 1600-1800 de membri ai acestei comunitati din Ucraina nu au fost niciodata în Romania si nici nu stiau ca exista aceasta tara.
Ion Botos, presedintele Uniunii Intergeregionale a Românilor din Ucraina „Dacia”, a ajuns la Poroscovo în 2008 si dupa desoperirea acestei comunitati a încercat sa o faca cunoscuta în toata tara si peste hotare.
Pana în anul 2008, volohii din Poroscovo n-au avut niciun contact cu comunitatile de români din dreapta Tisei.
Poroscovo este intrun fel, un sat al copiilor. Din cele 1600-1800 de suflete, aproximativ 1300 sunt minori.
Iar în vreme de vara, localitatea arata ca-n razboi: acasa gasesti doar copiii mici, batrani si femei. Barbatii fiind pleacati sa munceasca ba pe santier, ba în agricultura.
Comunitatea din Poroscovo detine, probabil, recordul absolut la natalitate, in intreg spatiul romanesc. La fiecare portita subreda, din lemn, stau minim patru copii blonduti. Cea mai numeroasa familie are 13 copii si exista case in care locuiesc chiar si 30 de persoane.
Multe case din satul volohilor n-au nici apa curenta, fantani, lumina electrica - autoritatile ucrainene "au avut grija" sa inlesneasca aceasta stare de fapt.
N-au auzit de calculatoare, telefoane mobile sau internet. Multi dintre copii nici n-au vazut vreodata o ciocolata, daramite sa o si manance.
Dintre toti VOLOHII, doar cel mult 100 sunt "gramotni" (stiu sa scrie si sa citeasca).
Ne putem chiar amuza de cuvintele pe care le folosesc Volohii, cum zic ei "apa arsa", în loc de apa fiarta, "lapte verde", in loc de crud, "deal", în loc de munte, "nevasta", în loc de nora (cei cu multi copii însurati au si cate sapte-opt "neveste"), ca "femeia rodeste" si "pomii nasc" fructe mandre.
Mai toti volohi au nume pur romanesti: Vasile, Ion, Mihai, Radu, Petru, Maria, asa sunt trecuti si in acte, asa se si prezinta.
Volohii nu numai ca vorbesc o româna de Ev Mediu, dar si traiesc ca în acele vremuri.
Pornind de la date istorice mai putin cunoscute, s-a dezvoltat teoria ca „volohii” din Poroscovo ar fi urmasii militarilor ( granicerilor) adusi la aceste puncte. Potrivit altui scenariu, romanii de la baza Carpatilor Padurosi s-ar trage din ciobanii volohi veniti in zona.
Pana cand autoritatile române se vor interesa de viata a peste 10.000 de pastratori de limba româna, copiii din Poroscovo invata poeziile lui Eminescu de la doi tineri misionari baptisti si de la învataceii lor, Ira si Milan, doi adolescenti volohi care au avut curajul sa depaseasca limitele impuse de micro-societatea lor.
Nu putem decat sa incheiem cu cuvintele lui Mihai Canalos, inteleptul voloh din Poroscovo: "Sa ziceti acolo, la rumania, ca toti romanii sa vina aici, la Mihai Canalos, si-ntr-o casa toti om trai! sa ziceti ca sanjele-a lu' meu îi rumanesc. numa' rumâanesc îi. N, ase. Sanjele a lu' meu n-o fost rusesc nigda (niciodata)!".
Iar despre "prea iubitii ucrainieni" numai de bine... Conform recensamantului ucrainian, romanii volohi nici nu figureaza ca etnie!!!
Nu de mult, ca si perioada istorica, a fost descoperita la doar 200 de kilometri de Maramures, o comunitate de romani care nu apare in niciun document oficial, nici din Romania, nici din Ucraina, si despre care nu stie nimeni nimic. Este vorba de VOLOHI.
Localitatea Poroscovo se afla în regiunea Transcarpata din Ucraina la o distanta de circa 200 de kilometri de Sighetu Marmatiei.
Romani care nu au auzit niciodata de România. Vechi, uitati undeva departe, între granitele a patru tari straine, VOLOHI si-au pastrat limba ca printr-un miracol, traind de secole absolut rupti de lume, fara biserica si scoala, dupa legile lor vechi.
Pana în anii ’90, cand, auzind o emisiune la radio în limba romana, li s-a parut ca se vorbeste ca in limba lor, acestia au aflat ca la cateva sute de kilometrii de locul în care ei traiesc, exista o tara si un popor care vorbeste aceeasi limba ca si ei.
Cei aproximativ 1600-1800 de membri ai acestei comunitati din Ucraina nu au fost niciodata în Romania si nici nu stiau ca exista aceasta tara.
Ion Botos, presedintele Uniunii Intergeregionale a Românilor din Ucraina „Dacia”, a ajuns la Poroscovo în 2008 si dupa desoperirea acestei comunitati a încercat sa o faca cunoscuta în toata tara si peste hotare.
Pana în anul 2008, volohii din Poroscovo n-au avut niciun contact cu comunitatile de români din dreapta Tisei.
Poroscovo este intrun fel, un sat al copiilor. Din cele 1600-1800 de suflete, aproximativ 1300 sunt minori.
Iar în vreme de vara, localitatea arata ca-n razboi: acasa gasesti doar copiii mici, batrani si femei. Barbatii fiind pleacati sa munceasca ba pe santier, ba în agricultura.
Comunitatea din Poroscovo detine, probabil, recordul absolut la natalitate, in intreg spatiul romanesc. La fiecare portita subreda, din lemn, stau minim patru copii blonduti. Cea mai numeroasa familie are 13 copii si exista case in care locuiesc chiar si 30 de persoane.
Multe case din satul volohilor n-au nici apa curenta, fantani, lumina electrica - autoritatile ucrainene "au avut grija" sa inlesneasca aceasta stare de fapt.
N-au auzit de calculatoare, telefoane mobile sau internet. Multi dintre copii nici n-au vazut vreodata o ciocolata, daramite sa o si manance.
Dintre toti VOLOHII, doar cel mult 100 sunt "gramotni" (stiu sa scrie si sa citeasca).
Ne putem chiar amuza de cuvintele pe care le folosesc Volohii, cum zic ei "apa arsa", în loc de apa fiarta, "lapte verde", in loc de crud, "deal", în loc de munte, "nevasta", în loc de nora (cei cu multi copii însurati au si cate sapte-opt "neveste"), ca "femeia rodeste" si "pomii nasc" fructe mandre.
Mai toti volohi au nume pur romanesti: Vasile, Ion, Mihai, Radu, Petru, Maria, asa sunt trecuti si in acte, asa se si prezinta.
Volohii nu numai ca vorbesc o româna de Ev Mediu, dar si traiesc ca în acele vremuri.
Pornind de la date istorice mai putin cunoscute, s-a dezvoltat teoria ca „volohii” din Poroscovo ar fi urmasii militarilor ( granicerilor) adusi la aceste puncte. Potrivit altui scenariu, romanii de la baza Carpatilor Padurosi s-ar trage din ciobanii volohi veniti in zona.
Pana cand autoritatile române se vor interesa de viata a peste 10.000 de pastratori de limba româna, copiii din Poroscovo invata poeziile lui Eminescu de la doi tineri misionari baptisti si de la învataceii lor, Ira si Milan, doi adolescenti volohi care au avut curajul sa depaseasca limitele impuse de micro-societatea lor.
Nu putem decat sa incheiem cu cuvintele lui Mihai Canalos, inteleptul voloh din Poroscovo: "Sa ziceti acolo, la rumania, ca toti romanii sa vina aici, la Mihai Canalos, si-ntr-o casa toti om trai! sa ziceti ca sanjele-a lu' meu îi rumanesc. numa' rumâanesc îi. N, ase. Sanjele a lu' meu n-o fost rusesc nigda (niciodata)!".
Iar despre "prea iubitii ucrainieni" numai de bine... Conform recensamantului ucrainian, romanii volohi nici nu figureaza ca etnie!!!
