Superstiti de Pasti. Traditii si obiceiuri vechi legate de sarbatoarea Pascala.


Cateva marturii etnografice despre superstiile poporului roman legate de Paste. Sarbatoarea Pascala ca si orice alt moment important de peste an este incarcata cu diverse traditii si obiceiuri populare care depasesc zona religiei si trec in aria magicului.

Superstiti de Pasti. O datina veche legata de superstitiile de Paste este descrisa de L. Bodnarescul:

Intr-un lighean se pune un ou rosu, în unele locuri doua, si o moneda de argint. Deasupra se toarna apa proaspata, adusa chiar atunci de la fantana.

Toti ai casei se spala, rând pe rand, dandu-si fiecare cu oul cel rosu peste obraz si zicand: “Sa fiu sanatos / sanatoasa si obrazul sa-mi fie rosu ca oul; toti sa ma doreasca si sa ma astepte, asa cum sunt asteptate ouale rosii de Pasti; sa fiu iubit / iubita ca ouale în zilele de Pasti”.

Dupa aceea, luând fiecare piesa de argint în mâna si dând cu dânsa de asemenea peste fata zice: “Sa fiu mândru / mândra si curat / curata ca ragintul”.
traditii si superstitii romanesti de pasti

Fetele mai adauga si cuvintele: “Sa trec la joc din mana ca si banul; sa fiu usoara precum cojile de oua, care trec plutind pe apa”.

Multe femei spun ca de aceea isi dau cu oul pe fata, fiindca ar dori ca fata sa le fie întotdeauna neteda si ferita de cosuri, de orice soi de bubulite.

In unele locuri, se pun în lighean si crengute de busuioc. Se zice ca acei ce se spala astfel pe fata, vor fi onorati precum e onorat busuiocul.

In catrea sa de capatai - “Folklorul medical roman comparat” (1944), I. – Aurel Candrea noteaza si cateva credinte populare din zilele Pastelor, din care spicuim:

1) Lucrari oprite. Se îmbolnaveste femeia daca spoieste sau lipeste casa în Saptamâna Mare, dinaintea Pastelor.

2) O credinta foarte raspandita e aceea cai vor asuda mâinile tot anul aceluia care va lua sare în mana, în ziua de Paste. Aceasta asudare stânjeneste oamenii la lucru, mai ales la cosit, iar pe femeie la cusut. Spre a fi ferit de acest neajuns e bine intorcandu-te de la Inviere, întai sa pui mâna pe clanta usii sau pe orice bucata de fier rece, zicand: “Cum nu naduseste fierul si e rece asa sa nu naduseasca mâinile mele tot anul la lucru”.

3) In ziua de Pasti, cand te scoli, sa pui mana întâi pe piatra.

4) In Vinerea Patimilor, numita si Vinerea Seaca, se duc oamenii de se scalda pana a nu rasari soarele, c-apoi nu se lipesc bolile de ei, nu se îmbolnavesc, nu zac. Cum e Vinerea Seaca, asa sa sece si bolile!

5)  Cand vin flacaii si fetele mari, la Paste, de la biserica, sa se uite în fântâna, ca sa fie ca apa de frumosi tot anul.

6) La Pasti, cine merge la biserica, sa-si puna un ou rosu în san, ca sa fie totdeauna rosu la fata.

7) Cand e furtuna, pentru a feri casa de trasnet, se arunca în foc matisori de la Florii; se aprinde lumanarea de la Pasti (datina generala) ori se afuma casa cu tamaie sau cu buruieni sfintite de la Pasti. Poporul atribuie lumânarilor aprinse, mâtisorilor de salcie ori fumului tamâii sfintite la Pasti puterea de a îndeparta trasnetul.

8) In Bucovina si Moldova, cand se spala oamenii în ziua de Pasti, pun în apa un ou rosu si unul alb, ca sa fie rumeni si sanatosi ca oul.

9) De Pasti sau de Craciun, întâi sa manânci peste sau pasare, ca sa fii usor ca pasarea si vioi ca pestele.

10) Fetele dorm cu oul rosu în sân, ca sa fie frumoase ca oul rosu tot anul.

UPDATE. Referitor la cum este corect Paste sau Pasti iata ce ne zice DOOM (Dictionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane), 2005:

Paste/Pasti (paine sfintita) s.n.pl.art. pastele/pastile

Paste (sarbatoare) s.propriu m.pl.Pasti (doi Pasti, dar pl.n. Sfintele Pasti)



Comentarii