Iarba de Lamaie, Vedeta care te scapa de durerile de cap si are efect similar aspirinei
Iarba de lamaie folosit in aromaterapie, parfumerie, pentru obtinerea unor
odorizante de combatere a insectelor, mai ales a tantarilor, dar si a
sapunurilor si detergentilor.
In tarile asiatice planta se foloseste la condimentarea preparatelor din carne, miel, vita, pasare, porc.
Insa iarba de lamaie are si numeroase intrebuintari in tratamentele naturiste.
Ceaiul de iarba de lamaie este apreciat pentru proprietatile sale antispastice si de vindecare a afectiunilor intestinale.
Ceaiul de iarba de lamaie are un gust delicat de lamaie Mezer, cu o nota usoara de ghimbir dulce si un miros floral foarte aromat.
Fin si aromatic cand este infuzat ca o simpla ceasca de ceai, gust moale si nota finala pura.
Ceaiul este foarte revigorant, desi nu contine deloc cofeina.
Uleiul de iarba de lamaie nu este toxic insa nu este recomandat copiilor cu varsta mai mica de 3 ani, persoanelor care sufera de epilepsie, care alapteaza sau sunt insarcinate.
Datorita aromei foarte puternice si compozitiei sale, excesul de ulei poate da reactii secundare la nivelul pielii, irita celulele tegumentare, poate afecta corzile vocale, da raguseala.
Dar sa revenim la iarba de lamaie si la neplacutele dureri de cap.
Cercetatorii de la Griffith University au descoperit ca iarba de lamaie actioneaza la fel de puternic ca aspirina si ibuprofenul asupra durerilor de cap si asupra migrenelor.
De aceea am si numit-o vedeta.
Indigenii australieni au folosit de mult timp acest remediu traditional.
Totodata, un extract specific ierbii de lamaie, eugenol, are un efect similar aspirinei in prevenirea cheagurilor.
Recent s-a constatat ca iarba de lamaie are si proprietati antimutagene; asta înseamna ca ea este capabila sa inverseze mutatiile induse chimic de anumite tipuri de bacterii.
Multe denumiri europene sunt fie adaptate de la nume locale ale lamaii sau sunt compusi care inseamna ”iarba de lamaie” sau ”planta de lamaie”: ”sitruunaruoho” in finlandeza, ”ervacidreira” in portugheza, ”limon otu” in turca, ”citrongraes” in daneza, ”citrinzole” in lituaniana, ”citronova trava”in ceha, ”sidrunhein” in estoniana, ”citromfu” in maghiara, ”lemongrass” in engleza, ”iarba de lamaie”in romana.
In tarile asiatice planta se foloseste la condimentarea preparatelor din carne, miel, vita, pasare, porc.
Insa iarba de lamaie are si numeroase intrebuintari in tratamentele naturiste.
Ceaiul de iarba de lamaie este apreciat pentru proprietatile sale antispastice si de vindecare a afectiunilor intestinale.
Ceaiul de iarba de lamaie are un gust delicat de lamaie Mezer, cu o nota usoara de ghimbir dulce si un miros floral foarte aromat.
Fin si aromatic cand este infuzat ca o simpla ceasca de ceai, gust moale si nota finala pura.
Ceaiul este foarte revigorant, desi nu contine deloc cofeina.
Uleiul de iarba de lamaie nu este toxic insa nu este recomandat copiilor cu varsta mai mica de 3 ani, persoanelor care sufera de epilepsie, care alapteaza sau sunt insarcinate.
Datorita aromei foarte puternice si compozitiei sale, excesul de ulei poate da reactii secundare la nivelul pielii, irita celulele tegumentare, poate afecta corzile vocale, da raguseala.
Dar sa revenim la iarba de lamaie si la neplacutele dureri de cap.
Cercetatorii de la Griffith University au descoperit ca iarba de lamaie actioneaza la fel de puternic ca aspirina si ibuprofenul asupra durerilor de cap si asupra migrenelor.
De aceea am si numit-o vedeta.
Indigenii australieni au folosit de mult timp acest remediu traditional.
Totodata, un extract specific ierbii de lamaie, eugenol, are un efect similar aspirinei in prevenirea cheagurilor.
Recent s-a constatat ca iarba de lamaie are si proprietati antimutagene; asta înseamna ca ea este capabila sa inverseze mutatiile induse chimic de anumite tipuri de bacterii.
Multe denumiri europene sunt fie adaptate de la nume locale ale lamaii sau sunt compusi care inseamna ”iarba de lamaie” sau ”planta de lamaie”: ”sitruunaruoho” in finlandeza, ”ervacidreira” in portugheza, ”limon otu” in turca, ”citrongraes” in daneza, ”citrinzole” in lituaniana, ”citronova trava”in ceha, ”sidrunhein” in estoniana, ”citromfu” in maghiara, ”lemongrass” in engleza, ”iarba de lamaie”in romana.
